Într-o perioadă în care granițele dintre război și pace, între pericol intern și amenințare externă, devin tot mai fluide, înțelegerea diferențelor dintre securitatea internă și cea externă este esențială pentru orice stat democratic. România, aflată la granița estică a NATO și a Uniunii Europene, are responsabilitatea de a-și consolida ambele componente ale securității într-un mod coerent, eficient și transparent.
„Securitatea internă este despre ordinea din interior. Securitatea externă este despre cine ne poate amenința din afară. Când cele două nu sunt aliniate, statul e vulnerabil din ambele direcții. În România, cele două direcții funcționează destul de bine”, afirmă Bogdan Steriopol, expert în politici publice și comunicare strategică.
Ce este securitatea internă?
Securitatea internă are ca obiectiv menținerea ordinii constituționale, protejarea cetățenilor, prevenirea criminalității, combaterea extremismului și asigurarea funcționării instituțiilor statului. Ea vizează amenințări provenite din interior, precum:
- terorism intern,
- criminalitate organizată,
- migrație ilegală,
- manipulare informațională,
- instabilitate socială.
Coordonarea este asigurată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Poliția Română, Jandarmerie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și alte structuri. De asemenea, Serviciul Român de Informații (SRI) joacă un rol esențial în prevenirea riscurilor la adresa siguranței naționale.
Ce este securitatea externă?
Securitatea externă privește protecția statului împotriva amenințărilor din afara granițelor – militare, geopolitice, economice sau cibernetice. Printre acestea se numără:
- conflictele armate externe,
- agresiunea militară directă sau indirectă,
- spionajul și ingerințele străine,
- atacurile hibride și campaniile de dezinformare.
Această dimensiune este gestionată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE), toate sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Apartenența României la NATO oferă garanția securității colective, ceea ce înseamnă că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac asupra întregii Alianțe.
Interdependența dintre securitatea internă și cea externă
Deși distincte prin atribuții, cele două dimensiuni sunt din ce în ce mai interconectate:
- atacuri cibernetice lansate din exterior pot afecta infrastructura critică internă,
- campaniile de dezinformare externe pot genera tensiuni sociale,
- grupările teroriste internaționale pot acționa prin rețele locale.
„Granița dintre intern și extern s-a subțiat dramatic. Ce părea odată geopolitică, astăzi ne afectează în trafic, la școală, în spitale sau în alegeri. Un stat inteligent trebuie să construiască punți între cele două sisteme, nu ziduri”, avertizează Bogdan Steriopol.
Cum funcționează în România?
România are un cadru instituțional solid, coordonat de CSAT, care gestionează ambele dimensiuni ale securității. Totuși, provocările apar la nivelul cooperării interinstituționale și al adaptării la amenințările hibride.
Pe plan intern, MAI a fost modernizat și colaborează mai eficient cu Poliția, Jandarmeria și SRI.
Pe plan extern, România participă activ la misiuni NATO și UE, are parteneriate strategice puternice (în special cu SUA) și investește constant în modernizarea Armatei.
„Am construit garduri solide, dar uneori uităm să închidem ușile. Un sistem de securitate nu trebuie doar să fie puternic, ci și coerent. România are nevoie de o arhitectură de securitate care să funcționeze și pe timp de pace, nu doar în criză”, subliniază Bogdan Steriopol.
România are potențialul să fie un model regional
Într-un climat global instabil, diferența dintre securitatea internă și cea externă nu trebuie privită ca o ruptură, ci ca o specializare complementară. România are instrumentele necesare pentru a face față provocărilor, cheia fiind cooperarea și anticiparea.
„Securitatea e ca un mecanism de ceas elvețian: fiecare rotiță contează. Dacă una se blochează – fie internă, fie externă – totul poate ceda. România are potențialul să fie un model regional. Totul depinde de cum ne calibrăm direcția”, conchide Bogdan Steriopol.
